Ziceam că îmi plac oamenii ciudaţi, nu ?
Ei, până azi aveam o sursă nesfârşită de amuzament în vecina care şi-a numit căţeaua “Hussein”…”pentru că face rele”. Şi chiar seamănă cu Hussein, fizic vorbind. Probabil o ştiţi, că am mai pus poza cu ea într-un articol.
Oricum, mă distrează la fel de tare de fiecare dată când aud “Las că-ţi dau eu ţie, Hussein!”, sau “Mă Hussein, tu eşti prost ?!”. Câteodată-i e drag şi-l alintă “Hussi” şi-i spune “hai la mama”.
Am râs eu cât am râs de-a lungul anilor de bietul Hussi şi tanti Anuţa, dar astăzi când mă uitam prin poze ce-am descoperit ? Căţeluşa mea are mustaţă de Hitler !!
Şi urmează să-mi facă pui !
Căţelele, cam ca şi femeile, nu prea se suporta una pe cealaltă, aşa că toată ziua se latră prin gard. (Căţelele, nu femeile, desigur.)
Hitler şi Hussein o sa ne umple curţile de progenituri şi-o să se latre cu toţii prin gard. Dacă aş crede în semne divine, m-aş speria de apropierea unui război.